vineri, 10 aprilie 2009

Când taci

Când taci, înălbiţii cireşi se înclină
un giulgiu de frig peste-a florilor vrajă
visează toporul călău de lumină
şi seva în plâns se preface sub coajă.

Când taci, scorojite biserici de ţară
i-alungă pe îngeri în târgul hain
să cânte prin bâlciul modern la chitară
să-şi vândă sfinţirea pe-o litră de vin.

Când taci, în oraşul visând scorţişoară
buldozerul nopţii îngroapă-n ruine
păpuşa de cârpă iubită o vară
pervazul gutuilor noastre regine.

5 comentarii:

  1. "Ce nori blindaţi se lasă peste noi...
    Octombrie ne-a prins în ambuscadă
    şi ne atacă ulmii-n canonadă
    lătrând un tir de frunze prin noroi…"

    RăspundețiȘtergere
  2. Citindu-te astăzi, am trăit un ”ieri ” foarte aproape!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. felicitari, in primul rand pentru blog,
    iar in al doilea rand pentru minunatele postari. chiar m-a impresionat articolul.succes in continuare

    RăspundețiȘtergere
  4. ...cand ploua, taci si-asculta cum picuri mari de ploaie
    de stresini se lovesc.
    si-n zgomot monoton de dragoste-ti vorbrsc.

    RăspundețiȘtergere
  5. Cînd taci, se ridică-n copite mirarea,
    Călău inorogului ochiul tău este;
    De frică, iubirea şi-ascunde lucrarea -
    Trei diavoli se nasc în prea-alba poveste...

    RăspundețiȘtergere